" "Raiul inserarii" este un cronotop al neimplinirilor, supus entropiei finale, ruinei, biruintei zeilor negativi. Portile acestui paradis degradat sunt sparte, zidurile arse, iar "cumplita-ncaierare", reiterare a revoltei arhanghelilor razvratiti, prevesteste vremuri groaznice
Continuare

] se anunta vizita unui inalt oaspete, un general german de la Marele lor Cartier cu suita lui." Sosirea generalului si a suitei lui starneste neliniste si pregatiri ospitaliere precipitate, intr-o atmosfera cazona banala, care amplifica importanta evenimentului, pentru ca generalul de la Marele Cartier reprezinta o particica din razboi, centru
Continuare

Miscarea inceata a carului, raportata la dimensiunile vaste ale campiei si ale cerului, traduce o stare de somnolenta, care inscrie intregul tablou campestru intr-o atmosfera de eternitate: "Boii moi se lasa pe tanjeala,/ Grebenele roase-i dor,/ Osiile gem cu-ncetineala,/ Si slomnesc un fel de doin-a lor." Cuvintele au o sonoritate spre s
Continuare

Seva stejarului este chiar spiritul divin ce strabate, pe cai nestiute, in lumea terestra: "impartasit tot timpul din seva ta fierbinte/ Sa nu-mi mai spulberi frunza in viscole si ger,/ Ci-ncolacit de-a pururi pe trunchiul Milei sfinte/ Urcand, s-ajung la varful dumnezeiesc din Cer."Teme si motive ale poeziei "Edera "• Ascen
Continuare

Aici Iisus afla, prin vocea Domnului, care ii este menirea sacrificiala. Imaginea rugaciunii din aceasta clipa astrala a omenirii este frecventa in picturile murale, surprinsa in cateva ipostaze de mare sugestivitate religioasa, fundamentale pentru credinta crestina: "Iisus pe ape", &quo
Continuare

Poetul personifica notiunile, scriind cu litera mare cuvinte ca „Ruina", „Munca", „Vitejie", „Unealta", „Taina", „Lege", „O-mul", „Universul". Acestea apar ca niste personaje alegorice. Vi­ziunea poetului este antropomorfica, semn al unor trairi interioare intense, patetice.Voiculescu „dramatizeaza" rela
Continuare

Manolescu). Cele mai multe povestiri (incluse in volumele: Capul de zimbru, Ultimul Berevoi, Iubire magica) au ca teme vanatoarea si pescuitul (ocupatii primordiale ale omenirii); ele semnifica realitati apartinand timpului mitic, autorul fiind interesat de eresuri, magie, simboluri, de lupta intre el
Continuare

Fabulosul este diminuat prin introducerea personajului Aliman, un pescar iscusit care nu credea aceste „basme bune pentru copii", razand si spunand ca, daca ea e vrajita, are si el vrajile sale. Pornea la pescuit glumind. Aceste elemente apartin planului real, duc la alternanta real-fabulos, specifica fantasticului.Aliman zareste lostrita, un p
Continuare