Poezia in gradina Ghetsemani, din volumul Parga (1921) al lui V. Voiculescu, isi are sursa de inspiratie in Biblie, in evangheliile lui Matei, Marcu, Luca si Ioan. Momentul biblic este cel al rugaciunii lui Iisus in gradina Ghetsemani, langa Muntele Maslinilor, in noaptea de dinaintea arestarii sale de catre soldatii romani condusi de tradatorul Iuda.
Aceasta „lupta cu soarta" este redata in Evanghelia dupa Matei (cap.6.v.39), in Evanghelia dupa Ioan (cap. 18) si mai pe larg in Evanghelia dupa Luca (cap. 22.v. 41- 44) (41. „Si El s-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra, si ingenunchind, Se ruga, 42. zicand: „ Parinte, de voiesti, treaca de la mine acest pahar. Dar nu voia mea, ci voia Ta sa se faca. 43. Iar un inger din cer s-a aratat Lui si-l intarea. AA. Iar El, fiind in chin de moarte, mai staruitor Se ruga. Si sudoarea Lui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant".)
Voiculescu sintetizeaza informatii din cele patru evanghelii, realizand o creatie originala, o interpretare a evenimentului biblic, cu profunde implicatii filozofice. El porneste, insa, de la imaginea biblica:
Jsus lupta cu soarta si nu primea paharul...
Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intruna.
Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna. "