Confluenta dintre zi si noapte este marcata de fenomene termice, traduse prin "aburi", un fel de cortina magica ce se ridica usor in atmosfera. t5m6712tm42ubtComparatia raului cu un balaur ("Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur") introduce in poezie o meditatie discreta asupra timpul
Continuare

Singurele elemente aflate in miscare aparenta, fumurile albe, ridicate in aer, dau impresia de taram mirific, ireal, edificand intre pamant si cer un dom de cristale perfecte: "Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios/ Ca inaltele coloane unui templu maiestos,/ Si pe ele se aseaza
Continuare

3.   Natura din poeziile lui Alecsandri e statica, inghetata in secvente generice.4.   Sentimentul liric este, in general, unul de extaziere in fata naturii grandioase.TemaPastelurile lui Alecsandri transpun imagini ale naturii, create in nota solemna. ContinutulPoeziile din acest volum al lui Alecsandri tr
Continuare

El are in vedere toate fenomenele specifice acestui anotimp: zapada abundenta, frigul („fiori de gheata") si permanenta ninsorii in timp si spatiu, caci ninge continuu („Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara!"), iar intinde­rile s-au imbracat in haina alba a iernii („cu o zale argintie se imbraca mandra tara"). Peisajul pus
Continuare

in volumul intitulat „Legende" (alcatuit din legende istorice, fantastice si naturiste) exaltarea faptelor eroice ale trecutului tinde spre colosal, conferind unor figuri istorice dimensiunile fabulosului, in sfarsit, ciclul intitulat „Ostasii nostri" (1878) defineste vite­jia lu
Continuare

). Astfel pastelul devine o specie lirica descriptiva, in versuri, in care eul liric (poetul) isi exprima sentimentele fata de un aspect al naturii. y4f835yn21jfeTablourile de natura infatisate de Alecsandri prezinta peisaje din zona Mircestilor, in succesiunea anotimpurilor. Dupa Serile la Mircesti (un preambul care nu este un pastel propriu-zis),
Continuare

»". Zburatorul are gesturi cat se poate de pamantene: "Fragii el din poala-i fura/ Cu-a sa mana nevazuta,/ Si pe frunte si pe gura/ El o musca s-o saruta./ Soro, buza-ti e muscata!/ Fragii, poti sa le duci dorul./ Spune,-n lunca-ntunecata/ Nu-ntalnisi pe Sburatorul?". i
Continuare

"                  o4d783oo89nfrCasa, privita ca un adevarat centrum mundi, cu rol de protectie, de aparator al, stapanului ei, il predispune pentru reverii si il cufunda in spatiul imaginar al poeziei: "Afara ploua, ninge! afara-i vijelie,/
Continuare

" Anotimpul cel mai temut din lirica lui Alecsandri, iarna, se anunta prin semne apocaliptice: "Din tuspatru parti a lumei se ridica-nalt pe ceruri,/ Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri./ Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori/ Trece-un card de corbi iernatici prin
Continuare