•  Titlul: Denumeste timpul evaziunii din real in ideal, noc­turnul fiind propice visarii.•  Structura: Alcatuit din doua parti si un episod de lega­tura.-  in final, revenirea la tabloul noptii de decembrie.•  Universul operei Partea I (versurile 1-28):-  intr-o noapte de decembrie, un tanar poet viseaza la gura sobei.-&nbs
Continuare

Poetul se autodefineste, atat in versuri, cat si in profunde reflectii asupra menirii sale, ca un mesager, un purtator de cuvant al celor multi, identiflcandu-se cu totul idealului lor national si (social: "Eu n-am fost taran, dar am priceput pasurile satului si m-am contopit cu toate durerile lu
Continuare

Poezia Plugarii, atit de mult si sirguincios interpretata de elevi in sensul oprimarii clasei taranesti, nu incepe cu imagini ale sufe­rintei „plugarilor", ci ale suferintei poetului; vocea lirica apartine chiar unuipoer: „al vostru-i plinsul strunei mele", „al meu ecintul". El da glas insa durerii tuturor, strinsa in inima lui, durer
Continuare

De pe aceasta Golgota tragica a neamului sau, priveste poetul natura, tara si oamenii, arcuind deasupra tuturor nimbul sfinteniei. Si, tot de aici, vesteste clipa asteptata a "primenirii", realizarea "visului neimplinit", in cuvinte aureolate, religioase si biblice, "cu aceeasi
Continuare

" Preaputernicul singur este capabil sa-i arate oalea ("Eu in genunchi spre tine caut:/ Parinte, -oranduie-mi cararea!"), sa distinga binele de rau ("Tu, Doamne, vazul meu indreapta!"), sa dea dezlegarea chinurilor: "invata-ma pe mine-a plange!". Fara El, omul se simte pustiit, in jurul sau se deschid prapastii, ia
Continuare

Omul creator se gaseste ingenuncheat in fata „Parintelui" ceresc si in vecinatatea „stralu­cirii" divine: „Eu cad neputincios, stapane, / in fata stralucirii tale". Martu-risindu-si starea de ratacire, de istovire si deruta, zbuciumul „dorurilor" si al „patimilor" proprii fiecarui „rost" omenesc - deci si siesi — eul l
Continuare

.) „un semanator de credinte si un semanator de biruinte".)Sub forma unei invocatii adresate divinitatii, a unei „rugaciuni", poetul pledeaza pentru poezia sociala in dauna celei intimiste, considerand ca trebuie sa dea expresie in versurile sale durerii neamului sau oropsit, sufe
Continuare