Nuvela fantastica La tiganci, de Mircea Eliade, are o structura compozitionala riguroasa. d5x2222dv52fnq
Episoadele, despartite grafic, sunt in numar de opt si constituie etape distincte ale aventurii lui Gavrilescu, simetric organizate:
I. -in tramvai;
II.- III. - la tiganci, cele trei femei; IV. - la tiganci, „visul"; V. - in tramvai; la Voitinovici;
VI. - acasa;
VII. - pe drum, in birja;
VIII. - la tiganci; plecarea finala).
Actiunea penduleaza intre cele doua lumi: Real si Ireal, realizandu-se astfel fantasticul. Episodul introductiv cuprinde calatoria cu tramvaiul a lui Gavrilescu in planul real, al vietii cotidiene. Urmeaza apoi trei episoade care urmaresc actiunea personajului intr-un alt plan, ireal, in lumea tigancilor din gradina misterioasa, o lume imaginara asemanatoare cu cea a visului. intoarcerea lui Gavrilescu in Real se petrece pe parcursul urmatoarelor trei episoade, dar nu este o lume intr-adevar reala, ci numai aparenta, marcand discrepanta intre perceptiile personajului, instrainarea lui, desprinderea de lume. Ultimul episod marcheaza iesirea personajului in Ireal, plecarea sa definitiva.
De fapt, drumul parcurs de Gavrilescu este itinerarul dintre Viata si Moarte, dintre Profan si Sacru, dintre lumea „de aici" si lumea „de dincolo", marcat de trecerile ambigue dintr-un plan intr-altul. Nuvela este o alegorie a mortii, , a trecerii spre moarte, realizata prin tehnica epicului dublu. Cele patru faze ale traseului spiritual (I - un episod; II - 3 episoade; III - 3 episoade; IV - un episod) reprezinta intrarea din Real (viata biologica) in zona crepusculara ( spatiul dintre viata si moarte) si apoi in Ireal (moartea biologica). in zona crepusculara (3+ 3 episoade) spiritul lui Gavrilescu (sufletul) trebuie sa-si ispaseasca greselile (confuzia dintre esenta si aparenta), intorcandu-se pe itinerarele realitatii pentru a-si remedia erorile (iubirea pentru Hildegard; aspiratia spre arta pura), pentru ca numai astfel poate accede la lumea pura a eternitatii, la sacralitate. De aceea, intrarea in moarte se face prin iubire (vezi scena finala cand Gavrilescu, impreuna cu iubita regasita, Hildegard, intr-o trasura, merg spre o padure - loc sacru simbolic).