 |  |  |
Ciocnirea" Organicul, biologicul se razbuna pe lumea tehnica,
toata aceasta armata a fiintelor vii venind sa rapeasca stralucirea
artefactelor, identificand un punct de unde incepe dezastrul: "pe
snurul impletit, acum putred, cu cauciucul mancat si sarma zdrelita/
isi lasau mirosul furnicile; l-am apu Continuare Cuvinte impotriva masinii de scris Nu pot gandi decat in fata ei." Masina
de scris devine instrumentul indispensabil stapanirii spatiului poetic,
o modalitate de a transcende realul, de a-i prelungi ecourile in lumea
virtuala a imaginii: "Nu pot imagina nimic in lipsa zgomotului
familiar, torsul acestei pisici mecanic Continuare Garofita"
Dintr-o data coboram din spatiul legendei in lumea "cartierului",
monocroma, cu un decor inexpresiv, "zugravit cu crida", cu
personaje al caror singur deliciu se fixeaza in sfera culinara, legat
de consumarea dulciurilor. Realitatea, saraca in ansamblu, este parodiata
Continuare Georgica a IV-a
Cunoasterea umana se poate intinde acum la scara planetara: taranul
"pandeste satelitii si le smulge/ aparatura electronica ba/ plozilor
nu uitati bateriile solare/ sa ne-ncalzim la chindie conserva de fasole/
cu carnaciori produsi la fetesti". Lumea devine mai mica, satul
mondia Continuare Levantul
Moda retrospectivei
tematice si stilistice practicata de postmodernisti scoate
la iveala specii si genuri literare uitate. Personajul principal este
Manoil, care este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul in timp
ce calatorea de la Corfu la Zante. Prizonierul marturiseste ca &quo Continuare Mendebilul - MIRCEA CARTARESCU Imaginile evocate de astfel de versuri aduc aminte de tablourile lui Breughel, Cranach, Munch sau Bosch: "padurile intortocheate de conifere/ mlastinile unde nu deosebesti broastele de matasea-broastei." Imaginea de Apocalips cotidian, de boala permanenta, este prefigurata de lumea targului: "si nu neantul va fi haina voastra/ ci rac Continuare Mircea Cartarescu Un "poem de cunoastere" cuprinde imaginea unei lyre, ce bate ca o inima in aer, la fel ca steaua pulsar, cata vreme poetul este in plina efervescenta creatoare. Imaginile evocate de astfel de versuri aduc aminte de tablourile lui Breughel, Cranach, •, Munch sau Bosch: "padurile intortocheate de conifere/ mlastinile unde nu deosebesti
Continuare
|