d1r3817dr48xsz


Poemul "Georgica a IV-a", din volumul "Faruri, vitrine, fotografii", reconstituie, dupa modelul lui Vergiliu, izolarea omului contemporan intr-o realitate cunoscuta, banala, prozaica, a lumii rurale. Poetul nu mai pedaleaza pe tema comuna a legaturii dintre om si natura, epuizata de poezia moderna, ci pe ecourile civilizatiei, care patrund, cu ajutorul antenelor prin satelit, in cele mai departate colturi. Taranul este astfel pus la curent cu toate informatiile acute ale lumii moderne: "taranul de cand cu electrificarea/ intelege cum stau lucrurile pe planeta/ se indigneaza in mijlocul pogoanelor sale/ de situatia din cipru si liban."
Lumea rurala, bucolica, a linistii si a intinderilor campestre, ramane in poezie (o continuare a "Georgicelor" lui Vergiliu) un mit degradat, aici intamplandu-se o enorma aglomerare de artefacte ale civilizatiei si o radicala schimbare de cadru, spatiile rurale deschizandu-se, devenind satul mondial, conectat la cele mai moderne mijloace de informatie. Cunoasterea umana se poate intinde acum la scara planetara: taranul "pandeste satelitii si le smulge/ aparatura electronica ba/ plozilor nu uitati bateriile solare/ sa ne-ncalzim la chindie conserva de fasole/ cu carnaciori produsi la fetesti". Lumea devine mai mica, satul mondial aglomerandu-se treptat cu obiecte, pentru ca omul dispare si acum in acelasi mod, cunoscut de la inceput: "ba dati in caini lumea e mica/ ba cu gerovital se duc ridurile ca-n palma/ hai dati-i zor cu porumbul ca eu ma duc/ putin pe lumea cealalta adica a treia/ si ultima fetii mei/ dragii mei copchiii mei ce sa-i faci/ asa e jocul/ arza-1-ar focul." Produsele societatii moderne reprezinta incercari de a reduce fenomenul egalizator al vietii, de a construi un alt matrix al lumii: gerovitalul doar reduce ridurile, in schimb nu modifica structura interioara a corpului, nu il face compatibil cu matrixul nemuritor al arhetipului. in final, poetul reia versurile finale ale poeziei "De-a v-ati ascuns", de Tudor Arghezi, ca un protest impotriva mortii. in tot acest galimatias, jocul de-a moartea a ramas neschimbat, lumea moderna neputand infrange aceasta boala a secolelor intarziate la stadiul unui mecanicism al gandirii, incapabil sa infranga realitatea fizica a lumii.
Teme si motive ale poeziei "Georgica a IV-a"
• Lumea devenita sat mondial, conectat la cele mai noi informatii.
• Omul este suma artefactelor create de el, totul fiind artificializat la maximum, alcatuit dupa principiile consumului generalizat.
• Tehnicizarea extrema a realului nu poate salva conditia umana de la infrangerea inevitabila in lupta inegala cu timpul.