c1r4917cj84qrr
In poemul "Ciocnirea", din volumul "Totul" (1985), lumea, intrata in declin si dezagregare, sugereaza o regresiune cosmogonica, pana la aneantizarea ei in punctul originar. Iubirea, forta cosmica a creatiei despartite in principiile masculin si feminin, incearca sa refaca unitatea primordiala, comprimand intregul spatiu ce separa entitatile cuplului. Pretextul declansator al unui irepresibil sentiment de dor este defectarea telefonului, semn al unei maladii suspecte ce invadeaza lumea: "intr-un tarziu am incercat sa-ti dau telefon, dar telefonul murise/ receptorul duhnea a formol, am desurubat capacul microfonului/ si am gasit fierul ruginit, plin de viermi." Lumea, ajunsa in faza tehnicismului sufocant, intra intr-un proces ireversibil de descompunere, in ciuda unei interventii reparatorii: "am cautat surubelnita/ si-am desfacut carcasa: de lita bobinelor/ isi prinsesera paianjenii panza." Organicul, biologicul se razbuna pe lumea tehnica, toata aceasta armata a fiintelor vii venind sa rapeasca stralucirea artefactelor, identificand un punct de unde incepe dezastrul: "pe snurul impletit, acum putred, cu cauciucul mancat si sarma zdrelita/ isi lasau mirosul furnicile; l-am apucat, l-am smucit pan-a iesit din pioneze cu tencuiala cu tot."
Cartiere, cladiri, strazi, retea urbana, imensa lume reificata se insiruie pe un fir de telefon, se comprima, printr-o imensa distorsiune a realului, intr-un punct, ca sub puterea imensa a unui personaj de desene animate: "am tras de el pana am inceput sa apropii/ metru cu metru cartierul tau de al meu". intregul spatiu se comprima sub efectul imensei forte erotice care apropie protagonistii cuplului, "turtind farmaciile, cofetariile, pleznind tevile de canalizare/ incalecand asfalturile, presand atat de mult stelele pe cerul violaceu, de amurg, dintre case." La fel ca in scrierile sale in proza, distorsiunea in real se raspandeste in intregul univers. Pornind din punctul genuin al texturii spatio-temporale, implozia declansata de simplul gest al smulgerii unui fir de la telefon antreneaza si stelele, incat spatiul celest se comprima pana la "o muchie de lumina scanteietoare", continand cuantele lumii imateriale. E un tablou de apocalipsa a universului cunoscut, de tragere a cortinei realului, pentru a deschide portile sacralitatii iubirii. Eul liric are, prin acest act hierofanic, revelatia sacrului, la care accede prin sentimentul erotic.
Intalnirea dintre cei doi iubiti se face cu un zgomot de sfarsit de lume: "geamurile pleznira cu zgomot/ iar noi ne-am trezit fata-n fata." Poezia include, in chip neasteptat, in imagini suprareale, ca in tablourile lui Chirico sau Salvador Dali, mitul androginului, al refacerii, prin imensa combustie erotica, a fiintei primare, unice: "iar noi ne-am trezit fata-n fata/ si ne-am apropiat din ce in ce mai mult/ pana ne-am imbratisat strivindu-ne buzele/ pulverizandu-ne hainele, pieile, amestecandu-ne inima,/ mancandu-ne genele, smaltul ochilor, coastele, sangele,/ ciobindu-ne sira spinarii, arzand.// arzand cu troznete, ca dati cu benzina/ arzand cu gheturi albastre, cu stalactite de fum,/ cu ceara sfaraitoare, cu seu orbitor/ pana cenusa a umplut lada de studio si chiuveta din baie/ si paianjenii si-au facut plase in cosul pieptului nostru." Este insa un mit degradat, simbolurile cenusii si paianjenului prefigurand si o apocalipsa a spiritului, care nu mai poate renaste ca in mitul pasarii Phoenix..
Teme si motive ale poeziei "Ciocnirea "
• Degradarea tehnica a universului, intr-o totala deriziune a artefactelor: chiuvetele si lita de la telefon sunt acoperite de simboluri ale lumii organice, intr-o tarzie relevanta a viului.

• Distorsiunea elementelor universului real, provenita din aprinderea acestei "gauri negre", declansata de tragerea firului de telefon din priza.

• Tema erotica, prezentata intr-un mod suprareal, prin apropierea caselor, combustia hainelor, moartea provocata de acesti demoni erotici.

• Moartea, elementul thanatic asociat sentimentului de dragoste. Cei doi iubiti devin artefacte in acest univers dominat de obiectele tehnice, avand acelasi sfarsit.