Romanul Baltagul este una dintre capodoperele sadoveniene caracterizate prin concizie, dinamism si armonie compozitionala, care porneste de la balada Miorita si are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului.
Aparut in anul 1930, cuprinzand saisprezece capitole scrise numai in saptezprezece zile, acest roman are un fir epic simplu care se poate rezuma usor. q3q7216qm28djs
Nechifor Lipan, oier instarit din Magura Tarcaului si sotul Vitoriei, pleaca la Dorna sa cumpere oi pe care sa le duca apoi la iernat.
Ramasa acasa cu fiica sa, Minodora, deoarece feciorul, Gheorghita era cu oile in baltile Jijiei, Vitoria este ingrijorata de tacerea lui Nechifor care nu ajunsese inca la Cristesti unde se afla baiatul lor.
Deoarece trecuse mult timp de la plecarea sotului si timpul incepuse sa se schimbe, Vitoria merge la preot ca sa-i scrie lui Gheorghita si apoi trece si pe la baba Maranda, vrajitoarea satului. Chemat de mama sa, baiatul se intoarce acasa si fac impreuna un drum la Manastirea Bistrita si la Piatra Neamt: Devenind din ce in ce mai banuitoare si neavand incredere in autoritati, munteanca hotaraste definitiv sa plece pe urmele lui Nechifor Lipan.
Cei doi - Vitoria si Gheorghita - pleaca spre Dorna, trecand prin Bicaz, Calugareni si Farcasa, unde il intalneste si pe subprefect si unde afla de la mos Pricop de trecerea lui Nechifor. Calatoresc apoi la Borca, la Cruci si prin tara Domelor ajungand la Vatra Dornei, unde sunt informati ca Lipan a cumparat o turma de trei sute de oi, plecand spre Neagra cu alti doi ciobani carora le-a randuit o suta de oi.
Vitoria si Gheorghita refac drumul celor trei ciobani trecand prin cea din urma Dorna, prin Brosteni, prin Borca, prin Sabasa si, in final, prin Suha, unde afla de la hangiu ca turma era insotita doar de doi ciobani - de Calistrat Bogza si Ilie Cutui.
Femeia isi da seama ca Nechifor Lipan a disparut intre Sabasa si Suha si, cercetand pe cont propriu, il gaseste pe cainele Lupu in curtea unui gospodar si cu ajutorul lui descopera osemintele sotului intr-o rapa.
Vitoria indeplineste obiceiurile crestinesti ale inmormantarii, lasa autoritatile sa faca cercetarile necesare, dar la praznicul de inmormantare reface punct cu punct momentele crimei si il demasca pe ucigas, Care se repede asupra lui Gheorghita. Lovit de acesta cu baltagul si atacat de caine, Calistrat Bogza isi recunoaste vina inainte de a muri.
Atingandu-si scopul, Vitoria se pregateste de plecare pentru a duce la indeplinire noi treburi presante, hotarand sa revina la Sabasa pentru pomenile de noua si patruzeci de zile, intre timp rezolvand si celelalte probleme.
Toate aceste intamplari sunt narate la persoana a treia fie de catre narator, un narator neutru, obiectiv, cat si de personaje, pentru ca autorul apeleaza une­ori la rememorare. imbinata cu descrierea, cu dialogul sau cu monologul interior, naratiunea capata vigoare, dinamism si nuanteaza starile sufletesti ale personajelor.