(6.09.1817-2.07.1891)

u3b721uv22mdu
Mihail Kogalniceanu se naste intr-o familie de boieri moldoveni, si beneficiaza de o educatie solida. Dupa ce ia lectii particulare, urmeaza colegiul in Franta si Germania. Dotat cu spirit practic si curiozitate inte­lectuala, Kogalniceanu incearca sa invete tot ceea ce-i pare folositor; in paralel, frecventeaza o sala de sport si ia si lectii de drept. Reintors in tara, isi cumpara o tipografie, scoate carti si reviste, intre care si Dacia literara. Visul sau este de a contribui nemijlocit la realizarea unitatii cul­turale si a romanilor, la occidentalizarea tarii. in acest sens, se implica in nume­roase activitati, culminand cu cele administrative - sub domnia lui Cuza ajun­gand prim-ministru.
A scris proza clasicista cu accente satirice, intre care amintim Fiziologia provincialului in Iasi.
Numele lui Kogalniceanu ramane legat de aparitia revistei Dacia literara in mod special, pe care a tiparit-o in 1840, cu intentia de a crea o publicatie pentru romanii din toate cele trei provincii.
Introductie la Dacia Literara
1840 (program estetic)
1.   Revista Dada literara, in primul ei numar, intitulat Introduct ie, formuleaza cateva idei care vor directiona intreaga noastra literatura.
2.  Aceste idei sunt importante pentru ca stau la baza oricarei literaturi originale si unitare.
3.   Ideile lui Kogalniceanu au stimulat crearea specificului national in literatura noastra dar si aparitia romantismului.


Tema
Fiind un program estetic, Introductie prezinta ideile pe care se intemeiaza o litera­tura nationala, in viziunea lui Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica.
Subiectul
Ideile emise de Mihail Kogalniceanu sunt urmatoarele:
• Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu o literatura ori­ginala. •  Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii trebuie sa se inspire din folclorul autohton, din istoria patriei si din frumusetile spatiului romanesc.
•  Literatura romana trebuie sa fie unitara si de aceea este nevoie de o revista in care sa publice scriitorii din toate cele trei provincii.
•  Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o critica literara obiectiva.
Comentariul
Revista Dacia literara apare la Iasi, in anul 1840, sub directia lui Mihail Kogalniceanu, si va fi interzisa chiar dupa primul numar, caci, prin chiar numele ei, revista se adresa romanilor din toate cele trei tari intr-un moment politic dificil, in care unirea nu era inca posibila. Autorul isi expune aceasta intentie in mod lamurit si plastic, afirmand ca revista va fi un repertoriu general a literaturii romanesti, in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau. Aceasta deschidere catre toti romanii reprezinta primul pas catre cladirea unei literaturi si a unei limbi unitare. in spiritul acestei recomandari se va dezvolta literatura noastra preromantica (momentul pasoptist) si romantica (Eminescu), pana aproape de inceputul secolului nostru; semanatorismul si poporanismul vin pe aceeasi directie.
Programul estetic din Introductia lui Mihail Kogalniceanu se intemeiaza, asadar, pe idei care vizeaza formarea unei literaturi nationale. Kogalniceanu porneste de la o observatie simpla: in cultura romana domina traducerile din literaturi straine. El recunoaste ca este nevoie si de modele, dar traductiile nu fac o literatura, ci pot fi primejdioase pentru ca ucid duhul national; de aceea trebuie cautate subiecte in spatiul romanesc. Astfel, el recomanda ca scriitorii sa fructifice episoadele eroice din istoria noastra, sa transfigureze artistic frumusetile naturii si sa prelucreze folclorul autohton. Acestea sunt si principalele teme romantice, dar, in cazul literaturii romane, ele constituie fundamentul unei literaturi originale. Implicati in revolutiile democratice de la 1848, majoritatea scriitorilor din aceasta perioada manifesta interes pentru ideile lui Kogalniceanu, contribuind decisiv la cladirea unei literaturi moderne.
Totodata, Kogalniceanu pune pentru prima oara problema unei critici obiec­tive, in acest sens el vorbind despre o interpretare directa a scriiturii (a se critica cartea, iara nu autorul) si despre o critica facuta fara ura si partinire. Aceasta va duce implicit la constituirea unui sistem de valori.
Si rubricile revistei, anuntate in acest program, sunt de interes. Kogalniceanu concepe publicatia in patru parti: in prima vor fi publicate compuneri originale a conlucratorilor foaiei; a doua parte va cuprinde scrieri publicate in alte ziare romanesti; partea a treia va fi dedicata criticii literare, iar in incheiere vor fi prezentate informatii culturale diverse si tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman. Introductia lui Kogalniceanu a contribuit la crearea curentului national si a deschis drumul literaturii moderne.