3.  Sentimentul dominant este unul de fericire continua. TemaPoezia are ca tema o chemare de dragoste.ContinutulTextul prezinta o reverie a eului liric, pe care se proiecteaza o intalnire de dragoste in peisajul adormitor al padurii. ComentariulIlustrativa pentru atitudinea lirica eminesciana din idile, poezia Dorinta dez­volta un mom
Continuare

a. f8q8616ft45xyyOrientari teoreticeCurent nu doar literar, ci si ideologic, romantismul isi pune amprenta, in secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XlX-lea, asupra conceptiei despre lume, viata si arta, inlocuind, in estetica, principiul ratiunii clasice cu primatul fanteziei si al sentimentului asupra regulilor constranga­toare. Curent re
Continuare

Definitorie este, in poezie, antiteza trecut-prezent, exersata stralucit de Eminescu in evocarea istoriei nationale, careia de altfel ii subsumeaza si componenta poetica a spiritului romanesc. Poezia, ca si constiinta istorica, reprezinta varsta mitica a unei comunita
Continuare

b)  Elemente originale:-  modificarea formulelor initiala si finala;-  portretele bogate, tipic eminesciene;-  pasajele descriptive romantice;-  prezenta a numeroase figuri de stil;-  mitul lui Orfeu.•  Universul operei:-  Un imparat dobandeste un fiu nascut din lacrima unei icoane.-  Crescand, Fat-Frumos
Continuare

Eminescu nu descrie un peisaj, ci evoca un complex de sentimente si senzatii ale copilariei, al carei spatiu este cel silvestru (de la silvae=padure). Din prima parte a poeziei reiese clar ca este vorba de gesturi repetate: pluralul „paduri", „nopti intregi", ad­verbul „ades", dar mai ales forma de trecut a verbelor, care sint numero
Continuare

.. Pan-in fund baui voluptatea mortiiNeinduratoare.Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus, Ori ca Hercul inveninat de haina-i; Focul meu a-l stinge nu pot cu toateApele marii.De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet, Pe-al meu propriu rug, ma topesc in, flacari... Pot sa
Continuare

Trebuie s-o fi uitat".Intalnim aici ideea reincarnarii din doctrina indiana, preluata de Eminescu prin intermediul filosofiei lui Schopenhauer.Cunoscutul filosof compara viata cu teatrul: lumea este o "scena" pe care evolueaza "actorii" (oamenii); mereu
Continuare

j5e644jr15tfbCatalina este „un chip de lut" si nu „odorul meu nespus", ca in tabloul intai, traind intr-un „cerc stramt" sub zodia norocului („Norocul va petrece"), al fericirii intamplatoare.Dorinta de a fi fericiti, instinctualitatea, subiectivitatea sunt trasaturi ale omului comun in viziunea lui Arthur Schopenhauer. Sunt, de
Continuare

Floarea albastra este chiar simbolul eului feminin, delicat, plin de tandrete, ce se implineste prin dragoste, precum o floare creste in razele soarelui. Ea va fi rosie ca marul, isi va juca norocul in dragoste pe un fir de romanita, cei doi vor sta in locuri pe unde nimeni nu a
Continuare

Elementul liric se mentine apoi prin cadrul natural nocturn pe care poetul il descrie, realizand o atmosfera feerica, de taina, de vraja. Acum acest cadru este alcatuit din elemente cosmice (luna, nori) si terestre (apa, lac, campie, trestii, trandafiri) care sugereaza lumea reala, careia i se alatura un spatiu interior - sezatoarea, simbol al unei
Continuare