Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autoriReferate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat Harta
Meniu autori
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu

Harta



Poezia "Harta" este o parabola descifrata cu ochiul unui alchimist, care percepe esenta lucrurilor altfel decat mintea umana, intr-o proiectie cosmica. Trupul omenesc este o harta coerenta, stravezie, comparabila, prin termeni geografici semnificativi, cu un planiglob: "Mai intai sa va arat cu batul/ Cele trei parti de apa/ Care se vad foarte bine/ in oasele si tesuturile mele:/ Apa e desenata cu albastru." Proiectia trupului uman la scara cosmica, printr-o imagistica alegorica, la fel ca in hartile savantilor Evului Mediu, ii dau acestuia dimensiuni renascentiste, universale: "Apoi cei doi ochi,/ Stelele mele de mare.// Partea cea mai uscata,/ Fruntea,/ Continua sa se formeze zilnic/ Prin incretirea/ Scoartei pamantului." Fruntea, batrana, semn al intelepciunii, pornind dintr-o descendenta telurica, devine un simbol al lumii eterne, celeste. s9x5522st26vtz
Inima constituie punctul central de combustie a vietii, celelalte parti ale corpului fiind invaluite in misterul departarilor creat de drumurile nesfarsite ale vietii si de infinitele, marmoreenele valuri ale marii, metafora a marii treceri: "Insula aceasta de foc e inima,/ Locuita daca nu ma insel.// Daca vad un drum/ Ma gandesc ca acolo trebuia sa fie/ Picioarele mele,/ Altfel drumul meu n-ar avea nici un rost.// Daca vad marea/ Ma gandesc ca acolo ar trebui sa-mi fie/ Sufletul, altfel marmora ei/ N-ar face valuri."
Singurele pete albe in aceasta mare de contradictii sunt cele ale destinului, niciodata pe deplin revelat, pentru ca fiinta umana se invarte perpetuu in jurul unei axe cosmice, intr-un dublu sistem de referinta, penduland intre lumina solara, energie a vietii si intunericul nefiintei: "Mai exista desigur/ Si alte pete albe/ Pe trupul meu,/ Cum ar fi gandurile si intamplarile mele/ De maine.// Cu simturile,/ Cele cinci continente/ Descriu zilnic doua miscari:/ O miscare de rotatie in jurul soarelui/ Si una de revolutie/ in jurul mortii." Harta trupului uman, comparabila cu aceea a pamantului, este sustinuta de fortele energetice consumabile intr-un timp scurt: "Cam aceasta este harta pamantului meu/ Care va mai sta o vreme desfasurata/ in fata voastra."