Se pot recunoaste aici mituri esentiale ale creatiei originare, corelatia dintre mater si materia, pe care Lucian Blaga o asaza la fundamentele lumii, in marele orizont de taina care invaluie cosmogeneza. Cum se stie din marile mituri cosmogonice, creatia primordiala se implineste sub semnul intunericului ("Imnul creatiunii", din epopeea
Continuare

Omul viitorului, omul-masina se transforma tot mai mult intr-o fiinta artificiala, comoda si inerta, care se complace intr-un decor suprarealist, malefic, pierzandu-si puterile originare, intr-un declin avand in final, ca pericol extrem, insasi disparitia vietii,. Miscarea expresionista
Continuare

Comentariulindurerat de prea repedea destramare a lumii, Blaga noteaza in volumul intitu­lat in marea trecere emotiile pe care i le da experienta propriei deveniri. indoiala, tristetea, revelatia risipirii, abandonul mistic sau regasirea eternitatii in sine sunt cateva dintre sentimentele lirice evidentiate in acest volum.Poezia Psalm tr
Continuare

" Fiinta nazuieste catre atemporal si etern printr-un continuum al generatiilor, prin explorarea universului interior, care, la Blaga, ascunde mari mistere, ca si lumile din afara. Cantecul umbrelor trecutului, reiterate din circuitul universal al nasterilor si al mortilor an
Continuare

Cosmogonia lui Blaga se opune celei eminesciene, universul izbucnind intr-o imensa revarsare de lumina si de energie, care pune in miscare imensa masinarie a timpului si a spatiului: "Nimicul zacea-n agonie,/ cand singur plutea-n intuneric si dat-a/ un semn Napatrunsul:/ «Sa fie lumina!»/ O mare/ si-un vifor nebun de lumina/ facutu-
Continuare

" Fiinta feminina este vegetalizata, integrata ritmurilor naturii, intr-un decor cromatic bogat, galben, rosu, albastru, concordant cu tablourile din pictura flamanda pana la abstractiunile celei moderne. Tabloul, pregnant pictural, e plin de candoarea peisajelor arcadiene, cu zeitati coborate in spatiul bucolic, in lanul de grau, pentru a-i da
Continuare

Aceasta atitudine reflexiva deriva din iubirea fata de lume, fata de lucrarea Marelui Anonim, care este un orizont al misterului in revelarea caruia a fost asezata o cenzura transcendenta.Caracterul reflexiv al poeziei poate fi argumentat prin faptul ca este construita pe un fundal filozofic, fapt marturisit de poet intr-un
Continuare

Orice fel de creatie omeneasca e frumoasa pentru ca imprumuta frumusetea fiintei creatoare, devotamentul si iubirea ei. Nu pare a exista o concurenta intre frumosul faurit si cel natural. Se afirma frumosul creatiei ca oglinda a creatorului prin bucuria acestuia de a se recunoaste in ea. Acestui tip d
Continuare

in perioada Renasterii, drama se afirma mai ales in spatiul englez, prin William Shakespeare. in secolul al XVIII-lea, s-a impus de noua ideologie romantica inlocuirea tragediei cu drama, Victor Hugo fiind cel care, pe langa faptul ca va impune drama isto­rica - ce-si insuseste trasaturile curentului (interesul pentru culoarea locala, pentru trecut
Continuare

un tot, confundabile: "Trupul tau si sufletul inaltul, iti sunt ca doi frati gemeni: se aseamana asa de mult ca nu stii cand e unul, cand e altul." Fiintele ar putea fi clasificate in functie de preponderenta si puterea legaturii intre cele doua entitati, in fiinte nemuritoare, in care esafod
Continuare