"Trupul tau si sufletul inaltul, iti sunt ca doi frati gemeni: se-aseamana asa de mult ca nu stii cand e unul, cand e altul./ Eu nu-ti cunosc la chipu-i numai sufletul. De cate ori iti intalnesc din intamplare, trupul, nu-1 banuiesc, nedumerit ma-ntorc si cred ca-i — sufletul." q6z4724qo36pik
Poezia "Misticul" stabileste cele doua linii ale transcendentei vietii umane, trupul si sufletul, unite, pentru un timp, intr-.un tot, confundabile: "Trupul tau si sufletul inaltul, iti sunt ca doi frati gemeni: se aseamana asa de mult ca nu stii cand e unul, cand e altul." Fiintele ar putea fi clasificate in functie de preponderenta si puterea legaturii intre cele doua entitati, in fiinte nemuritoare, in care esafodajul energetic al sufletului regleaza ansamblul corpului material, si in fiinte muritoare, in care aceasta legatura este extrem de slaba, pierderile de energie vitala catre exterior conducand la moartea subiectului. Pentru fiintele normale, cele doua corpuri, fizic si imaterial, se confunda, devin doua fiinte gemene. Soma si pneuma sunt cele doua forme de manifestare a existentei, materiala si spirituala, iar poetul nu poate face distinctia necesara intre ele, ceea ce presupune o forma aparte de percepe a irealului si imaterialului.
Poetul se transpune in postura unui mag eminescian; el nu vede decat partea de deasupra a fluidului incremenit al fiintelor materiale, inferisul, cel mai jos nivel de organizare a lumii: "Eu nu-ti cunosc la chipu-i numai sufletul. De cate ori iti intalnesc din intamplare, trupul, nu-1 banuiesc, nedumerit ma-ntorc si cred ca-i - sufletul". Lirica lui Blaga manifesta si aici aceeasi tendinta spre nemarginire, spre absolut, indistinctia dintre trup si suflet exprimand dorinta de spiritualizare a formei materiale, a trupului, incercand sa-i redea durata eterna, primordiala.