r9v5721rn89egb
Poezia este o satira a lumii politice a timpului, un pamflet: C. A. Rosetti, satirizat si de Eminescu in "Scrisoarea III" (creatura cu "bulbucatii ochi de broasca"), este "muieroiul", in timp ce femeia "rusinoasa", "ca albina laborioasa", este Heliade: "Cand era vorba sa vorbiti/ De princip si de idee,/ Ascultati sa auziti:// Un muieroi s-o femeie,/ Cum si cand nu stim prea bine,/ Peste drum era vecine:// Ca albina laborioasa/ Femeia-si cata de casa:/ La intrigi pregetatoare/ Si la vorbe rusinoasa,/ La lucru cutezatoare/ Si la certe prea fricoasa,/ Nu-i lipsea nici foc, nici masa."
"Muieroiul" are trasaturi viclene, intr-un veritabil portret negativ: "Muierusca, nevastuica,/ Ochi de linx, bot de curuica,/ Nu sta locului nicicum:/ O lua papuc la drum...". Muierusca este un fel de Hermes de mahala, care stie si face totul: afla cine si cand s-a nascut, cine cu cine s-a casatorit, vorbeste pe ascuns de rau pe cei cu care se saruta in public, iar limba ii este extrem de ascutita: "Vai de om!... ca o gazeta/ De limbuta, guraliva." Muierusca vorbea de "UNIRE", de libertate, "Haraia si spumega,/ Limba singura-si musca,/ Toate vorba desira." Personajul este o fiinta cu tendinte cosmopolite, Heliade satirizand vorbirea superficiala, jargonul clasei emancipate: "Si-nvatase, din pacate,/ Si frantozesti d-alea toate:/ Princip, bonton, santiman,/Pardon, bonjour; galantomjSoare si amiuzan,/ Excluziv sijunul om...".
Cearta cu vecina, adevarat "cosemar", se poarta intr-un registru lingvistic ce poate fi considerat o capodopera a invectivei, anticipandu-1 pe Tudor Arghezi: "Au ca mine esti tu, sluto?/ Au ca mine esti tu, muto?/ Uscativo,/ Costelivo,/ Exclusivo!/ Stai inschisa mototoala,/ Sufli-n foc si bagi in oala,/ Exclusivo!/Incluzivo!...".
Morala poeziei arata ca lupta politica nu are, de cele mai multe ori, nici o regula: "Toti cati sunteti cititori,/ Domnilor alegatori,/ De nu credeti, din tamplare,/ Cate spui ca s-au urmat/ Vedeti in amiaza mare/ Borobat invederat:/ Uitati-va la gazete/ (Si la fratii cauzasi/ Si la toti cati plapamasi),/ Gazete de coterii,/ Ca va dau pe toti pe bete/ Sute, sute, zeci de mii,/ Voi tacuti - voi guralivi/ Voi creduli - voi excluzivi./ Voi din gasca si gusati/ Cat in gaste nu intrati...// Vai de tine, mos Sofroniu,/ De n-ei fi din pandemoniu."