Lumea Amintirilor din copilarie, de Ion Creanga, este una traditionala. Satul romanesc din aceste pagini, chiar daca este Humulestiul natal cu geografia sa (cap.I: "sat mare si vesel, impartit in trei parti, care se tin tot de una: Vatra satului, Delenii si Bejenii") si cu o istorie glorioasa (cap. III), devine unul mitic, atemporal si utopic, in evocarea subiectiva a lui Creanga, preocupat de a-si regasi copilaria („ eu am alta treaba de facut, vreau sa-mi dau sama despre satul nostru, despre copilaria petrecuta in el si atata-i tot. "). g2f375gv94ftd
Humulestiul este un sat vechi, cu oameni gospodari, urmasi ai celor care „s-au hartuit odinioara cu Sobieski", inconjurat de privelisti fermecatoare, de manastiri celebre (Agapia, Varatecul), in apropierea Cetatii Neamtului si a altor locuri incarcate de urmele unei istorii glorioase. El se afla la o rascruce de drumuri: spre cetatea de scaun a Moldovei, spre Manastirea Agapia si Varatic, spre cetatea Neamtului, fiind un univers taranesc montan, cu oameni harnici, dar si petrecareti. Ocupatiile acestora sunt diverse: taietori de lemne(tatal lui Nica merge la Dumesnicu), negustori, postavari. isi vand produsele ia targ, se straduiesc sa se ridice deasupra nevoilor, sunt ciubotari, harabagii, dar si preoti, dascali, invatatori, muzicanti, calugari.
De aceea, satul nu sta sub semnul saraciei, ba e chiar unul indestulat („Lemne la trunchi sunt; slanina si faina in pod este de-a volna, branza in putina, asemenea; curechiu in poloboc, slava Domnului!")
Satul natal Humulesti este matricea spirituala romaneasca si autorul isi exprima mandria de a apartine acestui nuivers, ca unei matci a destinului.
Tot universul este strabatut de dorul de acest univers, de copilaria sa fericita.