v1r1817vu61pku

Gherasim Luca este un scriitor suprarealist declarat. Colaboreaza la revistele "Alge", "unu", "Viata imediata . Este adeptul "ocqltizarii suprarealismului", in sensul esteticii lui Andre Breton, promovand "I objet objeetivement offert" ("O.O.O"). El foloseste in chip inedit "discursul amoros". in "Un lup vazut printr-o lupa" (1945), propune "intalnirea amoroasa" intre "obiectele suav eteroclite". Modele de scriitura deosebita se intalnesc in "Amphitrite" si "Le secret du vide et du plein".

In acelasi stil al poeziei avangardiste, Gherasim Luca este orientat catre limbajul incarcat, bombastic, vadind o propensiune spre spectaculos si spre fabulosul situational: "domnilor si doamnelor/ astazi vi-1 vom aduce in fata dumneavoastra/ pe cel mai tare om din lume/ intrati domnilor, intrati doamnelor/ omul asta-i mai tare ca piatra/ omul asta-i mai tare ca sageata/ omul asta-i mai tare ca maciste/ domnilor."
Personajul astfel dezvaluit pare un mutant din viitor, avand calitati fizice desprinse din filmele science-fiction: "intr-o singura mana duce patruzeci si patru/ de femei una si una/ intr-un singur cap duce ochi unu si unu". Ochii sunt incarcati de o energie letala, tapabila sa ucida un om: "si ochii sunt plini cu pacura si cu pumnale, domnilor". Nota parodica a poeziei vine, in schimb, prin antiteza esentiala a textului: "nu va uitati la el ca e mic si pipernicit ca o raie/ el scoate oamenii din pamant/ si rupe cerul/ si se lupta cu mortii/ cine nu 1-a vazut noaptea urland cu cainii/ il va vedea aici. domnilor." Personajul pare, in retorica publicitara a prezentatorului, un mutant malefic, similar cu gnomii din mitologia celtilor sau nordic-saxona, comparabil cu un varcolac: "in capul lui s-au strans toti dracii/ in deget are sange si o pisica care plange/ noaptea el se mai joaca in bete cu stafiile/ si cu muierile." Spiridusul, cu un comportament de Zburator, pare desprins din comicsurile vremii, avand o putere invers proportionala cu marimea sa, capabil sa transmaterializeze spatiul inconjurator.
Spectacolul fantastic este gratuit, demonstrand o revolutie in arta de a prezenta. Spectatorii sunt insa descrisi in mod haotic: "hei tu de colo cu cusma pe-o ureche/ hei cucoana cu tatele mai deschise ca la panorama/ si tu hei gunoierule/ hei negustorule/ hei cersetorule/ nu va mai cautati prin buzunare/ ca spectacolul cel mare e pe gratis/ mai gratis decat iarba cucului/ mai gratis decat frunza nucului/ mai gratis decat fesul turcului/ ha ha ha ce se vor mai veseli nebunii."
Teme si motive ale poeziei "Cuvant de deschidere la o expozitie de pictura"
•   Spectacolul fantastic, oferit prin intermediul unui demon, al unui mutant negativ al •vremurilor viitoare.
• Mutantul, vazut intr-un registru parodic si grotesc, ca un cumul al calitatilor negative.
•  Ierarhizarea spectatorilor, ca intr-o reprezentatie a pieselor medievale: cucoana imbracata bstentativ, cersetorul, negustorul. Toate aceste caractere fac parte dintr-o reprezentare baroca a lumii.