Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autoriReferate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat Intrebare de 
            neghiobi
Meniu autori
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu

Intrebare de neghiobi


r9x4822rt51syb

Titlul fabulei "intrebare de neghiobi" se dovedeste, in acelasi timp, si morala intregii poezii. Numarul neghiobilor este de trei, simbolic prin faptul ca se completeaza unul pe celalalt. Incipirul fabulei ii surprinde in cautarea unei fapte extraordinare, comparabila cu muncile lui Hercule: "Trei neghiobi mergand p-o vale/ Si zarind un urs in cale/ Cand suia cu grozavie/ Si intra in vizunie;/ Zise unul: - ai sa-I prindem/ Si la vr-un tigan sa-1 vindem." Numai ca problema, in realitate destul de complicata, pare a se rezolva printr-o simpla rasturnare a situatiei de catre un altul: "- Iata cum, altul iar zise,/ Si indata se descinse,/ Dati braiele fiecare/ Sa facem un lung si mare,/ Si legandu-ma pe mine,/ Cu el de picioare bine,/ Cand voi intra in vizunie/ S-apucand pe urs d-odata,/ Sa ma trageti voi indata/ Si apoi d-aci scotandu-1/ Facem cu el ce n-e gandul."
Neghiobii nu pot actiona decat intr-un mod prostesc, caci ideea aceasta, demna de un erou fabulos, li se pare pe deplin realizabila: "astfel daca sfatuira,/ Braiele isi innadira,/ De picioare il legara/ Si-n vizunie-1 bagara." Deznodamantul este insa tragic, inopinatul vizitator al "vizuniei" pierzandu-si viata intr-o clipa: "Cand vru mana sa intinza/ Pe urs de urechi sa-1 prinza/ Ursul de cap il apuca/ Si cu totul i-1 imbuca." Cei doi neghiobi, ramasi afara, nu pricep nicicum ce s-a intamplat: "Stau, se uita cu mirare,/ Vazandu-1 ca cap nu are,/ Se intreaba, zicand: — Fratioare,/ avut-au Vlad cap oare?" Dilema chinuie mintile celor doi, astfel ca se duc la sotia mortului: "Si nedomiriti 1-aceasta,/ au mers sa-ntrebe nevasta./ asa ei pe mortul lasa/ Si mergand la ea acasa,/ O-ntreb: - Stano, ia ne spune,/ Ca vrem sa stim a minune,/ Barbatul tau ce fel fuse,/ acum cu noi cand se duse,/ avea cap ca fie-cine/ Or nu, ca tu stii mai bine?/ Ea gandind putin in sine,/ Le raspunse: - Nu stiu bine,/ Dar la Pasti imi par si mie/ Ca si-a cumparat tichie". aluzia la cunoscutul proverb, "Prostului tichie ii mai trebuie", demonstreaza spiritul acid al scriitorului aflat in cautarea unui sens al lumii, dominata de "neghiobi".